Capitolul 1-Nebunia lui Albus Dumbledore

                                         Totul e bine cand se termina cu bine:

                                       al 7-lea an la Hogwarts al lui Lily Evans

 

Capitolul 1: Nebunia lui Albus Dumbledore

Partea 1.

Lily privea pe fereastra la privelistile ce-i treceau repede prin fata ochilor. Dealurile si padocurile aratau atat de linistite…si cand te gandeai ca gara King’s Cross, acoperita de ceata, se afla la numai 10 minute in urma…

Lily simti o intepatura si un val de soc ii invada stomacul: avea sa fie ultimul sau an la Hogwarts.

-…da, el o saruta -era asa ciudat! Stiu!

Prietenii lui Lily sporovaiau veseli in jurul ei. Nu era vina lor ca ea se simtea mizerabil. Era a Petuniei.

De cand Lily a mers pentru prima data la Hogwarts, Petunia fusese complet nesuferita in legatura cu asta. Ea venise sa o vada pe sora ei in primul, al doilea si al treilea an si Lily era sigura ca parintii ei o tarasera acolo, pentru ca parea intotdeauna furioasa si inversunata.

Dupa ce Lily implinise paisprezece ani, Petunia a refuzat cu fermitate sa se intalneasca, cu sora ei in gara, sa vorbeasca despre “ciudatenia’ ei si-si facuse un obicei din a le spune prietenilor sai (si discuta asta cu voce tare cand Lily era prin preajma) ca sora ei “este instabila mintal si ca merge la o scoala pentu ciudati”. Lily si-a inclestat pumnii cand cuvintele surorii sale i-au rasunat in urechi.

Brusc, cineva ciocani la usa. Lily privi intr-acolo si, spre oroarea ei, il vazu pe Capitanul si Cautatorul echipei de Vajthat, baiatul cu par negru si ciufulit, James Potter.

Prietenele lui Lily, Mary MacDonald, Jenny Copper, Elizabeth Dewer, Jeannie Morde si Mirabelle Lawkins devenira brusc foarte tacute.

-Ce vrei? Intreba Mirabelle cu asprime. Si ea avea acelasi nivel de toleranta si dispret pentru James ca si Lily, deoarece Mirabelle era in Casa Viperinilor si Cautatorul arogant al Cercetasilor se lauda si isi batea joc de fiecare data cand castiga un meci de Vajthat impotriva lor-lucru suparator pentru ea, deoarece se intampla destul de des.

-Am venit s-o vad pe Lily, zise, vizibil rusinat. Celelalte fete incepura sa chicoteasca; Lily isi incrucisa bratele si se incrunta.

-Uite, Potter, raspunsul este nu, ok? Asa ca mai bine ai pleca.

-Poftim? James arata confuz. Nu voia sa o invite in oras din nou, asa ca probabil era un actor foarte bun.

-Eu…incercam…aaa…ce vrei? Ceda ea, incercand sa ajunga la partea buna a ciudatei conversatii.  

-Trebuia sa-ti spun sa mergi in compartimentul Prefectilor-Sefii de Promotie trebuie sa le vorbeasa despre regulament si ce asteptari avem de la ei.

-Oh, zise Lily uitande-se in jos, la insigna stralucitoare de sef de promotie ce astepta pe robele ei. Bine. Fetelor, cand vine caruciorul cu mancare…

-Iti vom lua doua placuinte cu dovleac si o bagheta de lemn dulce, spuse Jenny.

Lily zambi si ii inmana cinci sicli si 12 cnuti.

-Ma voi intoarce indata ce voi putea, adauga ea.

-Oh, stai cat e nevoie, zambi Elizabeth, aruncandu-i lui Lily o privire cunoscatoare. Dar promite-mi ca ne vei povesti tot.

Scotand limba in directia lor, incercand sa le opreasca rasul (fara sa reuseasca), iesi mandra prin usa pe care James o tinea deschisa pentru ea.

Ignorand rasul prietenelor, iesi pe coridor, inchise usa si intreba taios unde este compartimentul Sefilor de Promotie. Apoi, intorcandu-se catre James, adauga:

-Trebuie sa merg in acel compartiment dupa ce le vorbesc Prefectilor, nu-i asa?

-Dap, compartimentul Sefilor este la capatul trenului, zise James zambind victorios.

Stia ca ea crezuse ca o va invita in oras si pentru un oarecare motiv, ii facea placere.

Uitandu-se urat la el, ea isi continua drumul prin tren.

Alte compartimente erau pine cu boboci incantati, elevi grabiti sa-si termine temele de vacanta, oameni ce glumeau si radeau. Lily le vazu chiar si pe surorile McAdam, Trova si Lorayne, luptandu-se pentru o poza dintr-o broscuta de ciocolata.  S-a oprit pentru un minut si le-a privit pe cele doua fete aratandu-si amenintator baghtele inainte sa izbucneasca in ras, acceptand sa imparta poza.

“Eu si Petunia puteam fi ca ele”, se gandi Lily trista; “am fi prietene si ea ar fi fost acceptata la Hogwarts. Multumesc, profesore Dumbledore…” Simti o lacrima ce-i aluneca pe obraz.

Cu un foarte galagios “zbang!”, cineva se ciocni cu Lily, facand-o sa cada. Ateriza intinsa pe podea, cu capul durand-o si cu o dispozitie foarte proasta. Se ridica si vazu pe nimeni altcineva, decat Domnul Dezastru insusi. Potter, din nou.

-Esti bine, Evans? ranji Potter scuturand praful ce se luase de pe podeaua trenului pe roba fetei.

-Bine, multumesc, zise ea cu raceala, tragandu-si roba din mainile lui. Trebuie sa te ciocnesti de persoanele din jur intotdeauna?

-Nu as fi facut-o daca ai fi mers in continuare. De ce te-ai oprit?

-Pai, eu…de ce ma urmaresti, oricum? Zise Lily nerabdatoare stergandu-si repede lacrima de pe fata si dandu-si parul lung si roscat din ochi. Nu sunteti ocupati, tu si prietenii tai sa-i necajiti pe cei din anul intai?

-Wow, Evans, nu prea te gandesti la mine, nu-i asa? Ranji James.

-De ce ar trebui s-o fac? Murmura Lily si continua sa mearga. Pasii lui James se auzeau in spatele ei. Nu parea sa mearga in alta directie, asa ca fata se intoarse, iar el se ciocni de ea. Zise repede “Imi pare rau” cand vazu sclipirea criminala din ochii ei verzi migdalati stralucind periculos.

-De ce mergi in spatele meu? Intreba ea nervoasa.

-De ce nu?

-Pentru ca niciodata, repet, niciodata, nu voi iesi cu tine chiar daca ma urmaresti toata VIATA!

-Nu te urmaream, zise James calm, doar mergeam in acelasi loc ca si tine.

-Unde, in compartimentul Prefectilor? Pufni Lily. Sigur! Iti petreci timpul facand tot felul de lucruri pe care Sefii de Promotie incearca sa le previna. Merse repede mai departe sperand ca el o sa ramana pur si simplu acolo.

Potrivindu-si pasul cu al lui Lily si narunindu-i sperantele, James zise:

-Asta crezi, nu-i asa? Dar McGonagall pare sa considere ca m-am maturizat, sau asa ceva si ca pot ajuta, dat fiind ca stiu locurile unde lumea ascunde lucruri interzise, blestemele folosite de elevi si cum pot fi disblestemate.

-In primul rand, disblestemate nu este un cuvant, In al doilea…da, bine.

-Nu, pe bune, declara James cu seriozitate si trecu in fata ei, luand mica insigna argintie prinsa de  roba in dreptul pieptului si aratandu-i-o. Ea o lua si se uita cu atentie la ea, comparand-o cu cea prinsa pe pieptul ei. James Potter? Sef de Promotie? Dumbledore si McGonagall innebunisera?

Erau aproape de capatul trenului acum si incepura sa se uite prin compartimente, in cautarea Prefectilor.

-Ah, si de la cine ai furat insigna? Intreba fata, dandu-i-o inapoi in timp ce se uitau intr-un compartiment ce continea elevi din anul cinci ce incercau sa vada cine poate face cel mai  mare balon de guma.

-De la bufnita care mi-a livrat-o, replica James. Crede-ma, am trimis-o inapoi, dar McGonagall a covins bufnita sa vina tot la mine cu o scrisoare insistenta. Nu m-ar lasa nici sa i-o inmanez, am incercat cand am ajuns in tren.

-McGonagall e in tren? Intreba Lily in timp ce se uitau intr-un apartament gol. E neobisnuit.

...................................................................................................

Aici este prima parte a capitolului 1, dragilor. A doua parte vine diseara, daca pana atunci cel putin o persoana imi lasa comentariu sau se inscrie la Follow-eri:)

...............................................................

Partea a 2-a

-Da, zicea ca a fost la Minister astazi pentru a-i convinge sa scoata Prezicerile despre viitor din materiile predate pentru ca este o ramura a magiei “imprecisa” si “bazata pe minciuni”. Era putin suparata dupa ce a vorbit cu un anume Ministru numit Millicent Bagnold. Se pare ca mama lui a fost clarvazatoare, asa ca n-a putut rezolva nimic. Nu e Millicent un nume ciudat?

-Nu la fel e ciudat ca si faptul ca tu esti Sef de promotie, zise Lily.

Inca se ciondaneau cand au ajuns la penultimul vagon, unul destul de mare cu sase elevi din anul cinci, stand grupati pe Case. Lily ridica o spranceana. Unde erau Prefectii de la Cercetasi?

Lily intra si se aseza langa o fata de la Ochi-de-Soim pe care o stia din vedere. Toti erau tacuti.

-Buna, ma numesc Lily, sparse ea spargand gheata si scutura mana fetei de langa ea. Dupa ce toti au facut cunostinta si si-au strans mainile (desi ea a refuzat sa faca asta cand James i-a intins-o pe a lui, facandu-l sa rada), s-a lasat o liniste prietenoasa.

Acolo erau Adriana Shire si Jason Perdell, Prefectii de la Astropufi, Jane Brite si Harley Spayd, de la Viperini (James si Spayd aveau o confruntare tacita deoarece cu un an in urma Cupa de Vajthat fusese castigate de Viperini), Marlene McKinnon si Jaiden Salt de la Ochi de Soim; Lily le spuse ca Prefectii de la Cercetasi se numesc Leanne Drewmore si Lachlan Zell.

-Ei bine, ce grup minunat de elevi s-au strans anul acesta! zise Perdell. Profesoara McGonagall a spus ca va fi aici in jurul orei 14:00; ar trebui sa ajunga aici in 10 minute, adauga el privindu-si ceasul.

Urma un moment de liniste, dupa care Spayd se rasti:

-La ce te holbezi? James il privi cu o cautatura nimicitoare si continua sa se uite urat la el.

-Hei, tu! zise Spayd uitandu-se la Lily.

-Numele ei, mormai James, este Lily.

-Da, tu, roscato. Sange-mal, spune-i aluia sa nu se mai ho…

Dar nu mai termina, petru ca James se repezi la Spayd urland:

-Sa nu indraznesti sa-i vorbesti asa! Viperin idiot!

Baietii se rostogoleau pe podea carandu-si pumni si urland.

-Nu e vina mea ca esti un ratat!

-Dar ati trisat! Viperinii sunt o gloata de TRISORI! Ati luat Cupa pe nedrept si acum esti nepoliticos cu Lily?

-Ce-ti pasa tie de ea?urla Spayn zbatandu-se. E iubita ta? Oh, stai, ea refuza sa iasa cu tine.

James ii mai dadu cateva lovituri si Spayn se razbuna la fel de violent.

Jane Brite se indeparta grabita de cei doi baieti incercand sa evite pumnii pe care si-i dadeau unul altuia.

Arata cumva emotionata pentru ca statea langa Lily si brusc, exclama nervoasa:

-Nu ai preconceptii la adresa Viperinilor, nu-I asa? Sora mea spunea ca toti Cercetasii ne detesta.

Lily statea in picioare cu bratele incrucisate si privea baietii.

-Noi ii detestam doar pe cei care merita-dar una dintre cele mai bune prietene ale mele este la Viperini si e de treaba; o stii pe Mirabelle Lawkins?

-O, da, e foarte draguta, zise Jane si se aseza langa Adriana si Marlene. Incepura sa vorbeasca intre ele, la fel ca si Jason si Jaiden, care discutau despre circulatia monetara..

-Ok, voi doi, v-ati pierdut audienta, terminati! striga Lily in timp ce baietii se rostogoleau pe podea lovind si imbrancind.

-Sa n-o mai insulti pe Lily, urla James lovindu-l pe Spayn la fiecare cuvant.

-O, Lily, te-ai pricopsit cu un iubit, chicoti Marlene.

-Nu-i adevarat, zise Lily apucandu-i pe James si Spayn de robe si despartindu-i.

-Jane…zise Lily cand baietii isi reluara lupta, vrei sa ma ajuti? Aceste doua staruri ale Vajthatului ar trebui tinute in lanturi.

Jane ii lua repede bratul lui Spayne si-l impinse pe locul cel mai apropiat de fereatra, in fata lui Marlene.

Lily il trase pe James de guler si il facu sandwich intre usa compartimentului si Jaiden.

-Lasa-l sa stea acolo, vrei? Il intreba ea pe baiatul de la Ochi de Soim. El incuviinta si ii arunca lui James o privire dezaprobatoare din cauza careia cel din urma se rusina. Un elev din anul cinci sa-i dea ordine?

Lily se aseza in fata lui James, alaturi de Jane, Marlene si Adriana. Nu dupa mult timp, usa compartimentului se deschise si in cadrul ei isi facu aparitia profesoara McGonagall cu bagheta ridicata si cu ochii sclipindu-i pe dupa ochelari.

-Ce Dumnezeu sa-ntamplat aici?

Cand niciunul nu ii raspunse, privirile sale aruncau pumnale catre ei.

Va puteti imagina socul meu atunci cand Prefectii de la Cercetasi m-au gasit si mi-au spus ca voiau sa intre in compartimentul acesta cand l-au vazut pe Seful de Promotie luptandu-se: LUPTANDU-SE cu un Prefect din anul cinci!

Domnea o tacere vinovata. James (desigur) fu cel care o sparse.

-Unde sunt prefectii de la Cercetasi? Spuse, frecandu-si palmele amenintator.

-Asta, zise McGonagall cu o expresie impietrita,  nu ar trebui sa te preocupe, Potter. Si, aveam impresia ca, fiind Sef de Promotie, imi vei da niste raspunsuri. De ce trebuie sa fii intotdeauna implicat in astfel de treburi? Cu siguranta trebuie numit ghinion, o  coincidenta; in caz contrar, Dumbledore ar trebui sa-si reconsidere increderea in tine.

Surprinzator, James arata vinovat, lucru ce o uimi pe Lily; ea se astepta sa-l vada razand de mama focului sau chiar sa reinceapa bataia. Dar nu, James Potter zise foarte serios “Imi pare rau, doamna profesoara” se ridica si se indrepta catre Spayd chiar in timp ce Prefectii de la Cercetasi intrara in compartiment ingrijorati pentru siguranta lor si se asezara pe locurile libere.

Dar James isi intinse mana catra Spayd si isi ceru scuze, iar celalalt i-o stranse. Dupa, cu o voce mai puternica adauga:

-Dar sa n-o mai numesti niciodata pe Lily sang… acel cuvant, ok?

Profesoara McGonagal nu auzi ultima parte, sau intelesul ei (n-o mai numi pe Lily sange-mal ca eu sa nu te mai pocnesc, te-ai prins?) si zise mandra:

-Mult mai bine. Multumesc, domnule Potter. Acum, Prefecti, aveti multe responsabilitati. Sefii de promotie va vor informa cu privire la indatoririle voastre.

In mod normal ar fi plecat si i-ar fi lasat sa-si duca sarcinile la bun sfarsit; Lily stia asta de cand ea fusese Prefect (de fapt, McGonagall nu era de obicei in tren), dar profesoara nu se misca. Totul era din cauza lui James Potter care, ca si un copil, nu putea fi lasat singur. Comportamentul lui ii aducea si lui Lily o reputatie rea ca si Sefa de promotie. Era pusa in aceeasi oala cu el si aveau sa fie cunoscuti ca si cei mai rai Sefi de Promotie din istorie.

McGonagall statea langa usa cu bagheta in mana pentru a preveni alte incidente.

-Ok, toata lumea, zise Lily zambind tuturor, Sunteti Prefecti acum. Ati ales sa ajutati si sa sustineti regulile de la Hogwarts, asa ca trebuie sa fiti exemple pentru ceilalti. Daca un elev incalca regulile trebuie sa le spuneti ca este inacceptabil.

James scoase un sforait.

-Ai ceva de adaugat, Potter? Intreba profesoara McGonagall sever.

-Nu, doamna, dar Lily imi spune ce e inacceptabil de cinci ori pe saptamana. Lily il privi cu dusmanie. “Multumesc ca ma faci sa trec prin asta alegandu-l pe Potter, Dumbledore.  Nu-l puteai alege pe Remus? El a fost Prefect. Dar nu, hai sa-i facem lui Lily viata grea alegand cea mai enervanta persoana de pe pamant.

-Poate, domnule Potter, zise McGonagall, domnisoara Evans are motive bune.

-Ok, continua Lily inainte ca James sa intre in probleme si mai mari, lista cu reguli se afla in biroul lui Filch dar mai bine nu cereti s-o cititi, serios.

Profesoara arata socata si suiera:

-De ce nu?

-Ummm…pentru ca am incercat cand eram Prefect si se tot holba la mine spunand “Ai terminat?”, iar la fiecare 5 minute mormaia ceva despre “elevi stupizi” si “pierdere de timp”.

-Ai intrat in biroul lui Filch? Pentru o gramada de reguli? Pe bune, Evans, esti mai tare decat mine!

Ignorandu-l pe James, Lily continua; deci, e important sa nu-l intrebati pe Filch. Cele mai importante reguli sunt: nu faceti vraji pe coridoare; daca gasiti oameni pe hol dupa ore, trimiteti-i inapoi (doar daca nu se duc la baie); maturile nu au ce cauta inafara terenului de
Vajthat (Lily il privi cu subinteles pe James); Frisbee-urile cu colti, Boomerag-urile muscatoare si alte articole de la magazinul lui Zonko sunt interzise. Prefectii si Sefii de Promotie trebuie ascultati...tot ce vi s-a mai spus pentru ca lucrurile sa mearga ca pe roate. Inca un sfat de la

Edward Hyacynth si Melvia Beacort, fostii Sefi de Promotie: daca aveti probleme cu un elev, inventati o regula.

-Dar, zise Perdell confuz, daca inventezi o regula, vor sti ca nu e adevarata; in plus, nu avem voie sa stabilim regulamentul.

-O, da? Zise Lily, sa spunem ca l-am prins pe James furand din bucatarie (Lily zambi-il prindea pe James furand din bucatarie de cand oamenii pesterilor vanau mamuti). As putea sa-i spun ca regula 73, clauza A, paragraful 3 spune: “Daca un student este gasit la locul preparatelor culinare, el nu ar trebui sub nici o forma sa se aprovizioneze din rezervele scolii deoarece elevii sunt hraniti de 3 oi pe zi, iar nutritia lor este completa”.

Sprancenele lui James erau atat de ridicate incat aproape ii atingeau parul, Perdell era socat, iar ceilalti Prefecti, lipsiti de expresie.

-Dar de ce nu ne-a spus profesorul Dumbledore despre asta? Elevii din anul nostru fura mereu mancare!

-Asa credibil a sunat? ranji Lily uitandu-se la publicul sau impresionat. Inventezi! Improvizezi! Asta mi-a salvat pielea cu James de cel putin douasprezece ori.

Gura lui James se deschise tradand uimirea.

.....................................................

Am postat si partea a doua:X Am si eu niste rugaminti: cate-un comentariu, cat de mic dati-mi si, daca mai cunoasteti fani HP carora le-ar placea acest gen de poveste, trimiteti-le si lor link-ul blogului:)

Voi traduce maine prima parte a capitolului doi si o voi posta, bineinteles. Va puuup:*